3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Februarie 2026 | #126

​
​
Hey!
​
De la începutul anului, am văzut doar 20 de minute dintr-un film. E unul dintre filmele mele preferate, de care mi se făcuse dor, Y tu mama tambien. Mi-au rămas în suflet actorii Gael García Bernal și Diego Luna (în perioada filmului mai nimeni nu auzise de ei).
20 de minute dintr-un film. Atât.

Dar am citit mult, am scris newsletterul (mulțumesc pentru mesajele frumoase pe care le primesc săptămână de săptămână), am ascultat podcasturi și muzică, am început să scriu și să pregătesc o rubrică blitz pentru radio (news will come) și am reînvățat să folosesc mixerul audio și programul Hindenburg pentru editare. Am înregistrat câteva filmulețe despre nutriție pentru instagram, ca parte din planul meu de depășire a zonei de confort și am învățat să lucrez cu Filmora. Am făcut mult sport, reușesc să țin un ritm de 6 zile din 7, cu o nouă abordare (scriu data viitoare).

Am făcut teme cu fata mea - mi-am făcut refresh la euglena verde, viața de zi cu zi a romanilor, tipuri de nori și vânturi. (mi-am amintit că și eu am învățat cum să învăț, în clasa a V-a, cu mama).

Am scris un articol pentru revista Psychologies despre dragoste și axa intestin - creier. Am fost în direct la Radio București FM și la B1TV, vorbind despre programul educațional despre mâncat conștient din licee, a cărui ediție (a șasea) e în plină desfășurare. Și, desigur, serviciul, unde contează mult că pot include și proiecte de suflet, care îmi dau energie. Which I did.

Mai am o listă lungă de idei și proiecte în derulare. Bineînțeles că mă doare mai mult ce nu am făcut încă din tot ce mi-am propus, decât să mă bucur de ce am făcut.
Am câteva proiecte mari la care lucrez și încă mă gândesc cum să fac din complicat simplu. Mi-a încolțit ideea să mă întorc la bouldering.

Nu mi-am propus să fac și nici nu am făcut: nu am gătit nimic mai complex de ce se poate face în air fryer, nu am scos hainele de primăvară (din contră, am băgat hainele în dulap cu brațul, după ce le scoate pisica periodic). Nu am fost la shopping în mall decât o dată, și asta pentru că trebuia. Nu am fost plecată nicăieri, în afară de lecțiile de călărie ale fetei mele din weekend și cei 12-13 km săptămânali de alergat. Nu am făcut ordine deloc și mă bucur de această perioadă în care Border Collie își păstrează mare parte din blană; nu că aș da cu aspiratorul zi de zi când năpârlește. Dar vizual e mai refreshing :)

Am citit un articol despre idiosincrazie și designul caselor, în care se spunea că a dispărut stilul personal din locuințe. Pur și simplu, casele arată ca niște camere de hotel. Chiar mă întrebam cândva unde țin oamenii cu copii și case impecabile toate lucrurile mărunte și inutile, pentru că la noi e plin de hârtii, pixuri, creioane, caiete și agende, haine, cutii, șervețele, cărți, încărcătoare și orice, orice, cât mai mic. Numai eu scriu în 5 agende, iar Iris mă ajunge din urmă cu caiete de desen, scrapbooking, partituri de pian etc. Citesc cărți și pe kindle și în format fizic, câte 3-4 deodată. Apoi mai sunt alte două cărți pe care i le citesc lui Iris seara, prin rotație. Recomand ”O scurtă istorie a lumii”, de Ernst G. Gombrich, e minunată pentru copiii în jur de 10-1 ani.

Când lucrez și în jurul meu e haos, îmi vine în minte imaginea de mai sus pe care am făcut-o la Amsterdam, cu acest domn care citea ziarul fără niciun stres, într-o dimineață, pe o barcă aglomerată de lucruri aparent fără rost. Atunci mi se părea un cadru de roman. Little did I know… Nu aveam copil, care deține deja jumătate din lucrurile casei, și nici câine, pisică și pești. De fapt, peștii sunt chiar nevinovați.

Când mă întreabă cineva cum de am timp și energie să fac atâtea, răspund simplu: știu ce vreau să fac și fac ce îmi place. Am redus la maxim tot ce nu îmi place. Da, mă enervez de multe ori că îmi las cheile pe unde apuc prin casă, pentru că pur și simplu uneori nimic nu e la locul său, sau că mi-am rătăcit cardul sau buletinul a nu știu câta oară. Dar aș alege oricând, fără ezitare sau regrete, să citesc ceva interesant, să fac sport, să povestesc și să râd cu fata mea, decât să mă enervez că am dat cu aspiratorul și iar am intrat încălțați în casă și câinele e murdar din cap până în picioare pentru că a plouat. Funcționez foarte bine așa. Dar nu am fost așa de la început.

Iată, Iris și-a lipit, la început de primăvară, stickere de iarnă, cu pinguini, căsuțe de turtă dulce și șosete de Crăciun pe peretele văruit recent și nu am făcut nicio criză de nervi.

Despre ce citești azi:

• o nouă perspectivă asupra deciziilor
• tatuaje și risc de cancer
• ce înseamnă ”am luat 1 kg” peste noapte

1. Cum luăm decizii: rămânem în starea de fapt sau explorăm

Când vorbim despre schimbarea comportamentelor, să ne reamintim că acționăm pe baza informațiilor procesate de creierul de vânător-culegător. Cu cât înțelegem mai bine cum funcționăm - posibil prin scanări performante ale creierului care arată ce zone/ circuite se activează în timp real, precum și din observații directe asupra populațiilor de vânători-culegători -, cu atât putem să luăm decizii mai bune pentru noi, într-o lume pentru care e clar că nu suntem adaptați.

Am descoperit la Michael Platt, profesor în neuroștiință și psihologie, un concept interesant despre modul în care luăm decizii.

Există o teoremă, formulată de Eric Charnov, cercetător în biologie evoluționistă, numită marginal value theorem of optimal foraging, bazată pe un model matematic, care explică ce stă în spatele deciziei de a abandona exploatarea unei zone cu resurse și de a trece la următoarea, mai generoasă. Practic, cum se explică trecerea de la a rămâne mai mult timp într-o zonă în care resursele scad la a investi timp prețios căutând o sursă de hrană mai generoasă. Rămân la ce am sau caut ceva nou, mai generos? Modul în care creierul face această trecere stă la baza explorării și inovației.

Teoria spune că trecem de la exploatare la explorare când rata recompensei scade spre rata medie a recompensei din întregul mediu.

Azi, desigur, nu mai căutăm surse de hrană, dar luăm decizii similare, pendulând între ce am / ce aș putea să obțin: rămân în cuplu? îmi schimb serviciul? schimb orașul sau cartierul?

Există două zone ale creierului implicate în luarea unei astfel de decizii:

• cortex cingular anterior ventral - pentru evaluarea afectivă și starea internă; poate influența pragul de ”plec sau rămân” prin cât de aversiv sau amenințător pare costul tranziției,
• cortex cingular dorsal - pentru a evalua ce potențial mai are zona prezentă, în perspectivă. Această zonă, activată, ajută la explorare și gândire divergentă. O activăm pentru a decide dacă rămânem în faza de exploatare (a resurselor) sau de explorare.

Cu ce ne ajută această informație? În contextul actual - stres, suprastimulare, presiune cognitivă etc - avem tendința să nu mai evaluăm corect situația și să rămânem prea mult în faza de exploatare (overharvesting), chiar când câștigul marginal scade vizibil. Același comportament tindem să îl adoptăm pe măsură ce înaintăm în vârstă (sensibilitatea sistemului dopaminergic scade, iar dopamina ne dă drive-ul de a explora). Preferăm să rămânem pentru că percepem costul tranziției prea ridicat, supraestimăm ce primim încă în prezent, ni se pare că e păcat să pierdem o investiție pe care am facut-o, credem că ce e familiar este mai sigur sau percepem mediul în care trebuie să ne mișcăm mai nesigur decât este.

Decizii mai clare. Această informație chiar m-a ajutat să evaluez rapid, obiectiv, o decizie, gândind din perspectiva costului schimbării vs costul rămânerii. Am analizat la rece ce îmi oferă încă această zonă de exploatare, raportat la mediul în care mă aflu, vs explorare.

Poate că o astfel de analiză nu schimbă radical decizia, dar o scoate din zona de reflex (plec pentru că sunt frustrat(ă) / stau pentru că e comod) și o duce într-o zonă mai strategică (stau pentru că încă văd randament / plec pentru că randamentul a scăzut sub medie și costul tranziției e justificat).

Privind prin lentila acestei teoreme, cu o analiză bine gândită, decizia de a rămâne poate că nu vine din frica de schimbare, ci e posibil să fie, la momentul actual, o investiție.

2. Tatuajele cresc riscul de cancer?

Știi de ce tatuajele rămân în piele? Pentru că cerneala este izolată și închisă de celule imune, iar când acestea mor, alte celule le iau locul. Cerneala rămâne pe loc, celulele mor și sunt înlocuite de alte celule, într-un ciclu continuu. Dar imediat după momentul tatuării, o parte din cerneală (cam 30%) migrează în primele săptămâni spre nodulii limfatici din zonă.

Am 14 tatuaje și în inima și mintea mea nu am încheiat acest proces. Cresc tatuajele riscul de cancer? Pe scurt, dovezile sunt mixte și nu sunt concludente. Expunerea la soare este mult mai periculoasă. Din fericire, mie îmi plac mai mult tatuajele decât să stau la soare, unde mă plictisesc teribil.

Citind literatura de specialitate și părerile unor cercetători despre studiile de specialitate, la acest moment nu există o legătură concludentă între tatuaje și cancer de piele sau limfatic. Studiile care au revizuit toate cercetările de-a lungul timpului arată că incidența este foarte mică - 160 de cazuri de tumori de piele par a fi indentificate, bazate pe rapoarte de caz, în contextul a milioane de tatuaje. În paralel, unele studii populaționale au semnalat asocieri (de exemplu pentru limfom), dar dovezile sunt încă observaționale și cu limitări, deci nu putem trage concluzii ferme.

Având în vedere numărul redus al cazurilor de carcinom, concluzia e că este plauzibil să fie o coincidență, nu o cauzalitate, mai ales dacă este vorba de zone ale pielii expuse la soare.

Sunt unele studii care menționează că incidența cancerelor la persoane tatuate ar fi crescut în ultimii ani, dar concluziile pe care aceleași studii le prezintă sunt evazive, menționând că încă e nevoie de cercetări în domeniu. De exemplu, un studiu observațional pe populația din Suedia a raportat o asociere, dar autorii subliniază că nu se poate demonstra cauzalitatea.

O meta-analiză exploratorie, incluzând în total 17.941 participanți, nu a identificat o legătură demonstrată statistic între tatuaje și limfom. Aceeași concluzie am regăsit-o într-un alt studiu amplu, realizat în Franța, analizând datele a 111.000 participanți.

În mod surprinzător, la prima vedere, datele indică mai degrabă îngrijorări legate de înlăturarea tatuajelor cu laser. Explicabil prin prisma faptului că pigmentul este descompus în particule foarte mici.

E bine de știut că nu există încă niciun studiu care să fi analizat impactul pe termen lung al unui tatuaj care ocupă o zonă foarte extinsă (ex. full sleeve - toată mâna) asupra activității nodulilor limfatici. Adică nu se cunoaște reacția organismului la o doză mare, în timp.

Interesant, un studiu, din 2025 (nepublicat încă peer-reviewd) a identificat, chiar spre surprinderea autorilor, că mai multe tatuaje (ex, mai mult de 4) ar prezenta chiar un risc mai mic de melanom vs un singur tatuaj, ca urmare a răspunsului protector al celulelor imune.

Ce să reținem. Încă avem nevoie de cercetări pe tema asta. Impactul ar trebui analizat și în contextul tipului de piele, zone expuse la soare.

Între timp, este important este să ne protejăm pielea - tatuată sau nu - de soare și să evaluăm cu un dermatolog orice leziune de pe piele care ridică semne de întrebare.
​
​Studii: [PMID: 41259064, 41140458, 41284183, 22469126, 38957835, 29171408, 32884932]

3. 1 kg în plus peste noapte? Nu e grăsime, e apă

Nu te îngrijora dacă ai luat 1 kilogram peste noapte. Pentru că e foarte puțin probabil să pui 1 kg de grăsime într-o zi. Mai degrabă poți să te îngrijorezi dacă trec 2-3 săptămâni și tu continui să iei în greutate. Atunci merită să investighezi mai atent ce alegeri faci în mod constant.

Ca să pui 1 kilogram de grăsime înseamnă să ai un surplus consistent, repetat, în timp. Bine, nu e greu să mănânci câteva sute de calorii extra/zi - poți, de exemplu, să mănânci o prăjitură zi de zi, peste nevoile tale zilnice. Dar cu siguranță e greu să ajungi la câteva mii de kcal extra într-o zi și să se depoziteze sub formă de grăsime peste noapte. Sigur nu mănânci o pizza seara și pui un kilogram de grăsime până dimineața.

Dacă vrei o informație mai aproape de realitate, cântărește-te constant și urmărește media săptămânală și trendul. O zi nu e relevantă.

Ce înseamnă acest 1 kg extra? Foarte probabil apă. Poate veni din:

• antrenament intens. În urma antrenamentului apare microinflamație locală. Mușchii rețin apă, importantă în procesul de recuperare. Dacă nu ai mai fost la sală de ceva timp și vezi o creștere imediată pe cântar, nu te îngrijora.
• o zi / o seară mai bogată în carbohidrați. Mai ales dacă obișnuiești să consumi puțini carbohidrați și nici nu ai făcut sport, să consumi rezerve de glicogen. Pentru fiecare gram de carbohidrați depozitat sub formă de glicogen în mușchi și ficat, reținem aproximativ 3-4 g de apă. De aceea și slăbești foarte repede când intri la dietă și tai paste, pizza, pâine, dulciuri.
• ai mâncat mai sărat. Și poate nici nu ai prea băut apă. Corpul reține apă pentru a reface echilibrul. Deși sună contraintuitiv, bea apă.
• stress, lipsă de somn. Dacă le și dublezi cu una dintre situațiile de mai sus, stresul (și cortizolul asociat) poate crește retenția de apă. Care va scădea când te vei relaxa. Dacă ai smartwatch, urmărește nivelul stresului reflectat de HRV (sub stres scade) și heart rate (crește).
• o masă târzie / tranzit mai lent. Poate ai crescut cantitatea de fibră sau de proteine brusc, în ultimele zile. Este posibil să te simți balonat(ă), plin(ă), iar cântarul să reflecte asta.
• pentru femei - retenție de apă în perioada ovulației, înaintea menstruației, sub influența schimbărilor hormonale. Variația poate fi de 1-2, uneori chiar 3 kg.

Ce să faci? Hidratează-te bine. Fă mișcare - de exemplu mergi, fă un antrenament lejer. Odihnește-te. Alege activități plăcute, care să te destreseze. Mănâncă echilibrat 2-3 zile, fără excese. Și nu te îngrijora!

​
Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
​Unsubscribe · Preferences
​*Photo - arhiva personala