3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Iulie 2026 | #146

Hey!
​

Recent am încheiat un curs de nutrition coaching pentru sportivi. Deși citesc frecvent pe tema asta, mi-am dorit să înțeleg lucrurile dintr-o perspectivă structurată.

După ce am postat certificatul pe conturile de social media, am realizat că multe persoane nu știu că am deja certificare în coaching de nutriție. Certificarea mea generală pe nutriție o am de mult mai mult timp și este mai consistentă decât cea pentru sportivi. Aceasta din urmă este adiacentă și construiește peste cea de bază.

Mult timp am asociat ideea de a vorbi despre mine cu lauda. Eu, care lucrez în PR, am fost reticentă în a mă promova. Dar mi-am dat seama nu numai că trebuie să vorbești despre ce faci dacă vrei ca oamenii să afle ce faci, dar trebuie să o faci în mod repetat ca oamenii să remarce măcar o dată.

Mi-am adus aminte de conceptul numit Luck Surface Area, popularizat de antreprenorul Jason Roberts:

luck = doing × telling

Cu cât faci mai multe lucruri în direcția în care vrei să apară oportunitățile și cu cât vorbești mai mult despre ceea ce faci, cu atât cresc șansele să întâlnești persoane, situații sau evenimente care să îți aducă noroc.
Acele momente de serendipitate, în care se creează conexiuni aparent întâmplătoare, dar care îți pot schimba traiectoria.

Ideea se leagă și de conceptul de return on luck, descris de Jim Collins în cartea Great by Choice. Oamenii și organizațiile care au succes nu au neapărat mai mult noroc decât ceilalți. Diferența este felul în care valorifică oportunitățile care apar.

Prima ezitare pe care am avut-o a fost că în cercetările legate de atingerea obiectivelor personale există teoria că atunci când vorbești despre ce vrei să faci este posibil să îți scadă motivația. Asta pentru că, vorbind despre un obiectiv grandios la care publicul reacționează pozitiv, e posibil să îți iei dopamina și satisfacția din recunoașterea publică înainte de a lucra efectiv la ce îți dorești.

Cu toate acestea, din ce am investigat, cercetările nu converg într-o direcție clară. Depinde mult de persoană și de context. Pentru unele persoane, asumarea publică a unui obiectiv poate fi motivantă și poate crește sentimentul de responsabilitate.

Dar teoria Luck Surface Area nu presupune neapărat să dezvălui obiectivul important, the big hairy audacious goal, dacă nu simți nevoia. Poți să vorbești despre ce faci, concret. Despre proiectele la care lucrezi. Despre rezultate, pe măsură ce faci lucruri.
Nu trebuie să anunți în clar visul tău. Este suficient să faci ceva și să lași oamenii să vadă ce faci.

Așadar, să ne conectăm, să povestim mai mult despre ce facem. Oportunitățile pot fi mai la îndemână decât credem. Dar trebuie să le deschidem ușa.

Despre ce citești azi:
​
Despre 3 idei care pot părea prea spirituale sau new age, dar care pot fi explicate științific. Am mai scris în trecut despre primele două, astfel că aloc mai mult spațiu celui de-al treilea exercițiu. Sunt un reminder bun dacă vrem să abordăm atingerea obiectivelor într-o manieră mai relaxată.

De obicei suntem încrâncenați, anxioși, focusați prea mult pe rezultate și uităm să ne relaxăm. Cele trei tehnici aduc un moment de respiro și ne ajută să ne reconectăm la obiective într-un mod care susține nu doar performanța, ci și wellbeingul.
​
​1/ vizualizarea​
2/ afirmațiile​
3/ mesajul pentru eul tău din viitor

1. Vizualizarea

Numită științific mental imagery, vizualizarea este unul dintre instrumentele de antrenament psihologic cel mai des folosite în sportul de performanță.

Când îți imaginezi un eveniment viitor, creierul nu face întotdeauna o diferență clară între ceea ce vezi cu ochii și ceea ce construiește foarte viu în imaginație. Studiile arată că, în timpul vizualizării, se activează parțial unele dintre aceleași rețele neuronale implicate în execuția reală a mișcării. De aceea, sportivii de performanță, piloții, muzicienii sau chirurgii folosesc frecvent această tehnică înaintea unor momente importante.

În acest filmulet, Michael Gervais, psiholog specializat în performanța sportivă, explică rolul vizualizării în pregătirea lui Felix Baumgartner pentru saltul din stratosferă. Chiar pe 18 iulie s-a împlinit un an de la accidentul în care acesta și-a pierdut viața. La un moment dat, Mihaela Rădulescu a postat un story în care îl arată pe Felix într-un moment de vizualizare, pe care l-am păstrat pentru că e o oportunitate rară de a vedea tehnica la lucru. Și mai am aici un filmuleț cu un pilot care vizualizează chiar în zona unde se desfășoară acțiunea.

Există o nuanță importantă. Mult timp s-a vorbit despre vizualizarea succesului: imaginează-ți podiumul, discursul perfect sau momentul în care îți atingi obiectivul. În general, vizualizarea procesului, cu detalii, produce efecte mai consistente decât vizualizarea exclusivă a rezultatului.

Cum să faci, practic. Dacă te pregătești pentru o cursă de alergare, nu îți imagina doar cum treci linia de sosire.

Imaginează-ți:

• cum îți pui echipamentul dimineața
• primele minute ale alergării
• momentul în care începi să obosești și alegi să continui
• cum îți reglezi respirația
• cum reacționezi când apar oboseala, durerile etc

⠀Dacă ai o prezentare importantă de susținut:

• imaginează-ți că urci pe scenă cu încredere
• că vorbești calm în primele două minute
• că cineva pune o întrebare și îți iei două secunde înainte să răspunzi, că ai prezență de spirit
• că ești conectat (ă) la emoțiile participanților, că simți energia sălii

De aceea, dacă ești speaker, e recomandat să știi setup-ul sălii de dinainte.

Important e să trăiești cât mai fidel momentul, 3D, cu emoție. De aceea piloții de avion fac exercițiul de vizualizare în locația în care vor zbura. Sau fac fizic gesturile ca și cum ar fi în avion. Este un fel de repetiție pentru creier, astfel că lucrurile decurg mai ușor în momentul important, iar deciziile vin mai natural. Procesul de gândire a fost deja făcut și chiar simulat.

Există o strategie și mai eficientă, propusă de psihologul Gabriele Oettingen, numită mental contrasting. Îți imaginezi obstacolele pe care le-ai putea întâlni și ce ai face când ajungi în acel moment.

Dacă știi că seara, când ajungi acasă, îți pierzi motivația pentru antrenament, nu te vizualiza doar alergând. Vizualizează rezistența și momentul în care decizi să îți pui echipamentul și să ieși pe ușă și cum îți vine cheful de alergare după ce faci primii pași.

Așadar, vizualizarea te poate ajuta să iei decizii mai bune când ești în acțiune, să pui planurile în practică mai eficient, să te pregătești pentru situații dificile.

2. Afirmațiile

Dintre toate cele trei tehnici, aceasta este probabil cea mai controversată. Probabil ai văzut videoclipuri în care oamenii repetă în fiecare dimineață afirmații legate de a obține o mașină, casă, bani în cont etc. Putem privi afirmațiile și din altă perspectivă.

În psihologie există de peste 30 de ani o direcție de cercetare numită Self-Affirmation Theory, dezvoltată de Claude Steele. Când trecem prin situații dificile, când ne confruntăm cu un eșec, reamintirea valorilor și a calităților persoanei noastre ne ajută să ne recăpătăm încrederea în noi.

Când ne gândim cu intenție la valorile noastre, devenim mai puțin defensivi în fața feedbackului, gestionăm mai bine stresul și suntem mai dispuși să ne schimbăm comportamentul. În unele contexte s-au observat inclusiv îmbunătățiri ale performanței academice și adoptarea cu succes a unor obiceiuri mai sănătoase.

Dar există și un revers. Cercetările lui Joanne Wood au arătat că afirmațiile pozitive pot avea efectul opus la persoanele cu stimă de sine scăzută (care ar avea cea mai mare nevoie de ele). Dacă nu crezi nici măcar puțin propoziția pe care o repeți, creierul o respinge.

Ce să reții: Afirmațiile funcționează cel mai bine în perioadele cu stres, când ne simțim down. Pot fi de ajutor pentru tineri, în perioade de tranziție, când identitatea încă se formează, iar încrederea de sine are nevoie de consolidare.

3. Un mesaj pentru eul tău din viitor

Una dintre cele mai interesante descoperiri din psihologie este că, de multe ori, ne raportăm la versiunea noastră din viitor aproape ca la o altă persoană. Persoana care vei fi peste un an, peste cinci ani sau peste zece ani nu există încă în experiența ta de zi cu zi. Din acest motiv, creierul acordă mai multă valoare recompenselor imediate decât beneficiilor pe termen lung.

Psihologul Hal Hershfield a studiat ani la rând această relație cu eul din viitor, legătura dintre cine ești astăzi și cine vei deveni - future self-continuity. Persoanele care se simt mai conectate cu versiunea lor din viitor tind să economisească mai mult financiar, să ia decizii financiare mai bune și să facă alegeri care le protejează sănătatea pe termen lung.

Așadar, ceea ce poate părea la prima vedere disciplină, ar putea fi conexiunea pe care o persoană o are acum cu persoana care va deveni.

Cum întărești conexiunea cu eul din viitor? Îi trimiți un mesaj.

Exercițiul presupune să îi scrii versiunii tale din viitor și poți chiar să îți imaginezi că îți răspunde. Când conexiunea cu eul viitor devine mai puternică, planificăm mai bine, gestionăm mai eficient emoțiile și putem amâna recompensa imediată în favoarea unor beneficii viitoare.

Exercițiul nu este folosit în același mod în toate studiile. Uneori participanții îi scriu eului lor din viitor, alteori își imaginează că primesc un mesaj de la acesta, iar în unele cazuri, ambele. Diferă și cât de departe este proiectat viitorul: câteva luni, câțiva ani sau chiar câteva decenii. O recomandare care apare în literatura de specialitate este ca versiunea din viitor să fie suficient de îndepărtată încât să reprezinte o schimbare semnificativă, dar suficient de apropiată încât să poată fi imaginată în mod realist. Într-un studiu despre planificarea carierei, de exemplu, cercetătorii au folosit un interval de aproximativ trei ani.

Un alt element important este cât de vie și concretă este povestea pe care o construiești. Cu cât îți imaginezi mai clar persoana din viitor și dialogul cu aceasta, cu atât exercițiul pare să fie mai eficient. De asemenea, impactul e mai mare când eul viitor e plasat într-un context pozitiv.

Mesajul către eul din viitor poate ajuta la planificarea obiectivelor, la reglarea emoțiilor pe termen scurt. Conexiunea cu eul viitor crește starea de wellbeing și accentuează sentimentul că viața e trăită cu sens, relație explicată parțial prin senzația de autenticitate resimțită. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt confirmate în toate studiile, iar diferențele dintre modurile în care este construit exercițiul în cercetări nu permit formularea unor concluzii ferme.

Dacă vrei să scrii un mesaj către eul tău viitor, poți să folosești platorma Future Me. Eu am folosit platforma gratis încă din 2023, mai mult din divertisment (cu ocazia asta mi-am recitit mesajele din ultimii ani). Acum, din ce văd, are un fee de 2 USD pentru o scrisoare pe an sau de 12 USD pentru oricât de multe scrisori.

Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
Photo: Unsplash
​Unsubscribe · Preferences​