3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Iulie 2026 | #147

Hey!
​

Săptămâna trecută, după ce am scris despre vizualizare și afirmații, am pierdut 2 abonați la newsletter. Știu că temele par nu doar neinteresante, dar și exagerate pentru multă lume și mi-am asumat cumva riscul scriind despre asta. Știu pentru că și eu am fost acolo. Primul exercițiu de meditație pe care l-am făcut mi s-a părut plictisitor și fără rost.

Deși știu că nu toată lumea trebuie să fie de acord cu mine și nici nu are cum să fie așa, desigur că m-a întristat plecarea celor 2 abonați. Pe de altă parte, încerc să cresc noul meu cont de substack unde am lucrat intens în ultimele trei zile și am ajuns la 65 de subscribers din platformă, fără să îl promovez (deocamdată) în rețelele mele actuale. Iar numărul followers-ilor pe instagram a crescut cu 120 în ultimele 30 de zile.

Din studiile despre ”loss aversion”, știm că de cele mai multe ori suferim mai mult când pierdem ceva, comparativ cu bucuria resimțită când primim ceva. Suferința e mai mare cu cât resimțim pierderea ca fiind persistentă, nedreaptă, cu implicații emoționale sau relevantă pentru identitatea noastră.

Desigur, atitudinea mai sănătoasă este să mă concentrez pe ce fac mai departe să cresc numărul abonaților la newsletter. Mai ales că întotdeauna numărul acestora variază, important e ca trendul să fie pozitiv. Eu însămi m-am dezabonat de la multe newslettere si la o parte dintre ele m-am și reabonat ulterior.

Fac o paranteză, pentru că am menționat Substack - dacă te gândești să lansezi un newsletter, să scrii pe o anumită temă, Substack îți dă acces la adresele de email ale abonaților. Asta e mare lucru. Platforma încurajează publisherii activi, pentru că sursa de venit este exclusiv din încasările pe care le fac aceștia din subscriptions. Iar dacă vrei să monetizezi Substack, recomandarea mea e să scrii în engleză, pentru că publicul din afară este obișnuit să plătească pentru extra content.

Mai există o opțiune nou lansată în substack, ce a stârnit numeroase comentarii: poți verifica direct din platformă contentul userilor să vezi dacă este human sau AI generated. Probabil că o să tot vedem asta, la multe platforme de content, pe viitor.

Despre ce citești azi:
​
1/ Efectele alcoolului asupra somnului
2/ Alergatul ar putea proteja genunchii
3/ Un experiment surprinzător: nu ne place să stăm cu gândurile noastre plăcute

1. Efectele alcoolului asupra somnului

Somnul și recuperarea nu sunt același lucru. Putem să dormim fără ca organismul să se recupereze corespunzător, iar unul dintre factorii cu impact este alcoolul.

Un studiu observațional, realizat pe 4.100 adulți finlandezi, a analizat variabilitatea ritmului cardiac (HRV) în primele trei ore de somn, considerată perioada în care organismul începe procesele de refacere. Cercetătorii nu au comparat persoane care consumă alcool cu persoane abstinente, ci au comparat datele fiecărui participant cu propriile date din nopțile în care fiecare dintre ei nu consumase alcool.

Efectelele negative ale consumului de alcool asupra recuperării se văd inclusiv la tineri (chiar mai accentuat la tineri), la persoanele fit, după doar un pahar. Chiar dacă ne spunem sunt în formă sau nu beau decât un pahar, organismul se resimte.

• aproximativ un pahar de alcool a redus recuperarea fiziologică nocturnă cu 9,3%;
• aproximativ trei pahare au redus-o cu 24%;
• aproximativ șapte pahare au redus-o cu 39,2%.

Frecvent persoanele care consumă alcool seara spun că se destresează și adorm mai repede. E adevărat, pentru că alcoolul are efect sedativ. Însă este doar impresia că dormim mai bine. Datele arată altă realitate. În timpul nopții, alcoolul reduce activitatea sistemului nervos parasimpatic, responsabil de procesele de refacere și recuperare ale organismului. Cu alte cuvinte, creierul este adormit, dar corpul nu se mai recuperează la fel de eficient.

Ce să reții? Mesajul nu este neapărat să nu mai consumi alcool; aceasta este o alegere personală. E bine să ai în vedere costul biologic al acestei alegeri. Dacă a doua zi ai un eveniment important, lucrezi la un proiect solicitant la serviciu sau pur și simplu încerci să îți îmbunătățești energia și starea de bine, după o seară cu alcool, recuperarea din timpul nopții va fi afectată și nu vei funcționa la capacitate maximă.

2. Alergările și durerile de genunchi

Vorbim despre sesiuni de alergat recreaționale, nu despre alergători obișnuiți de maraton și ultramaraton. Și despre persoane cu greutate normală (dar chiar și la persoanele obeze care aleargă, rezultatele nu sunt mereu negative).

O meta-analiză care a inclus mai multe studii despre alergare și osteoartrita de șold și genunchi a comparat trei categorii de persoane: alergători recreaționali, persoane sedentare și alergători de performanță.

Prevalența osteoartritei a fost:

• 3,5% la alergătorii recreaționali;
• 10,2% la persoanele sedentare;
• 13,3% la alergătorii de performanță.

Persoanele care alergau de plăcere aveau cea mai mică rată de apariție a osteoartritei, dintre cele trei grupuri.

Cum se explică? Din ce am citit la dr. Dan Garner, care lucrează cu atleți de elită, cartilajul nu are vase de sânge proprii care să îi aducă nutrienți în mod direct. El este hrănit prin mișcare și prin solicitarea repetată a articulației, un proces care facilitează circulația lichidului sinovial și transportul nutrienților către cartilaj. De aceea e bine să nu ne ferim de mișcare cu gândul că ne solicităm articulațiile. Din contră.

Unele studii arată că, la persoanele care au deja osteoartrită de genunchi, alergarea în ritmul propriu nu pare să accelereze progresia bolii și chiar a fost asociată cu o reducere a durerii. Desigur, cea mai avizată decizie o ia medicul, dar chiar citeam că mulți medici interzic din start mișcarea când pun diagnosticul de osteoartrită, fără a lua în considerare potențialul impact bun pe care ar putea să îl aibă activitatea recreațională.

Având în vedere că studiul e observațional, nu doar alergarea, ca activitate izolată, ar avea efecte benefice asupra articulațiilor. Alergătorii recreaționali tind să aibă și alte caracteristici care îi diferențiază de persoanele sedentare: o greutate mai mică, o stare metabolică mai bună și, adesea, alte obiceiuri sănătoase.

Aș vrea să vedem în această concluzie ideea că dacă începi să alergi, un astfel de comportament sănătos te poate ajuta să faci și alte alegeri mai sănătoase pentru tine. Mai degrabă decât ok, deci nu e doar alergatul, nu mai alerg.

Ce să reții. Îți protejezi genunchii mai bine dacă alergi din când în când vs dacă nu faci nimic și ai un comportament sedentar. Nu trebuie neapărat să alergi, important e să soliciți articulațiile, fără a exagera, pentru a le menține.

Dar dacă alergi pe asfalt? Dovezile directe care leagă alergarea pe asfalt de durerea de genunchi sunt limitate. Studiile experimentale și epidemiologice nu concluzionează că asfaltul, în sine, dăunează genunchilor. Durerea de genunchi pare să fie asociată într-o măsură mai mare cu volumul și intensitatea antrenamentului (de ex să nu crești foarte mult distanța sau viteza de la un antrenament la altul), cu accidentările anterioare și cu biomecanica individuală.

3. Un experiment surprinzător: nu ne place să stăm cu gândurile noastre plăcute

Dacă ai avea acum 15 minute, fără telefon, fără TV, fără muzică, fără cărți, pur și simplu să nu faci nimic, cum te-ai simți? Doar tu și gândurile tale timp de 15 minute. Eu probabil aș adormi :))) Vreo 2 ore. Doar că, în studiul următor, instrucțiunile erau clare: nu vă ridicați de pe scaun și nu adormiți. Gândiți-vă la ceva plăcut.

În studiul publicat în revista Science, cercetătorii de la University of Virginia au cerut participanților să petreacă între 6 și 15 minute singuri, într-o cameră, fără nicio sursă care să îi distragă. Singura instrucțiune era să stea, să se gândească și să se simtă bine cu gândurile lor.

Rezultatele au fost surprinzătoare. Aproape jumătate dintre participanți au declarat că experiența nu a fost plăcută. Peste jumătate au spus că le-a fost dificil să își mențină atenția asupra propriilor gânduri plăcute.

Cercetătorii ai făcut mai multe experimente. Inițial porniseră cu studenți, apoi, gândindu-se să nu fie vorba de ceva specific tinerilor, au recrutat persoane obișnuite, de la piață, de la biserici, cu vârste diferite. Concluzii similare. Au trimis participanții să repete experimentul acasă, să nu fie în condiții de laborator. O treime au recunoscut că au trișat și au făcut altceva (au ascultat muzică, au stat pe telefon).

Au derulat în total 11 experimente variate. În unul dintre ele, participanții aveau la dispoziție un buton care le administra un șoc electric ușor. Cu puțin timp înainte, majoritatea declaraseră că experiența șocului este suficient de neplăcută încât ar plăti pentru a o evita.

Cu toate acestea, în cele 15 minute petrecute singuri în cameră, 67% dintre bărbații și 25% dintre femeile care ar fi plătit să evite șocul și-au administrat cel puțin un șoc electric (a existat o persoană care și-a administrat 190 de șocuri în 15 minute - nu a fost luată în calcul).

Interesant, pentru mulți dintre noi, lipsa oricărei stimulări externe este surprinzător de dificilă.

De ce se întâmplă asta? Creierul este obișnuit să primească în permanență informații. Telefonul, notificările, muzica, conversațiile, podcasturile și rețelele sociale ne ocupă aproape fiecare moment liber. Când toate acestea dispar, nu ne bucurăm de liniște, ci simțim un disconfort din cauza ei și ne dăm seama ce greu ne controlăm atenția. În plus, pare că este greu să ne direcționăm gândurile doar într-o zonă, chiar dacă este, surprinzător, plăcută.

Într-un sondaj derulat în SUA (și nu cred că noi suntem diferiți), 95% dintre adulți au declarat că au desfășurat cel puțin o activitate de relaxare/ distracție în ultimele 24 de ore, precum urmărit emisiuni la TV, socializare sau citit și 83% au răspuns că nu au petrecut deloc timp ”relaxându-se sau gândindu-se”. Autorii studiului concluzionează că majoritatea oamenilor preferă să facă ceva decât să stea să se gândească, chiar dacă acel „ceva” este o experiență neplăcută.

În intro-ul studiului scrie: Capacitatea de a ne angaja în procesul de gândire conștientă, direcționată este o parte integrantă – poate chiar definitorie – a omului. Suntem unici, avem abilitatea de a sta pe loc și de a ne detașa mental de mediul înconjurător, călătorind spre interior, rememorând trecutul, imaginându-ne viitorul și concepând lumi care nu au existat niciodată.

Doar că… nu ne (mai) simțim confortabil să facem asta.

Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
Photo: Unsplash
​Unsubscribe · Preferences​