3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | August 2026 | #149

Hey!
​

Am găsit un dezavantaj de a nu scrie cu AI :) Ieri am vrut să schimb ordinea articolelor în newsletter, la care lucrasem tot weekendul. În aplicația în care scriu - Bear - funcția undo merge foarte prost. Nu știu ce am făcut tot mutând bucățile între ele, că am pierdut tot ce scrisesem. Iar Bear nu păstrează niciun istoric al versiunilor.

Am scris tot newsletterul, cuvânt cu cuvânt, direct în Bear, nu aveam nimic altceva nicăieri, am pierdut tot-tot, cuvânt cu cuvânt. Astfel că aseară am rescris tot newsletterul. După ce mi-a trecut șocul și am acceptat că nu am ce face. Partea bună în faptul că nu am scris cu AI e că știam tot ce scrisesem și a mers repede. Ba am reușit să scriu și mai succint în versiunea a doua :) So enjoy it!

Blue zones sunt câteva zone identificate și promovate ca având un număr mai mare de locuitori cu peste 100 de ani, comparativ cu media. Conceptul a fost dezvoltat de jurnalistul Dan Buettner, care a călătorit în lume pentru a afla rețeta stilului lor de viață. Ulterior a scris o carte și Netflix a realizat un documentar. Am scris, cu reticențele mele, la acea dată, despre inadvertențele despre care citisem, spunând că trebuie să preluăm conceptul cu rezerve.

​Saul Justin Newman, cercetător la The Oxford Institute of Population Ageing, a investigat îndeaproape fenomenul și a ajuns la concluzia că multe înregistrări despre vârsta locuitorilor din zonele identificate din Japonia, Italia, Grecia sunt false. Foarte multe persoane declarate ca având vârste înaintate erau, în realitate, decedate de ani de zile, fără ca nimeni să verifice situația reală. Rudele acestora nu declarau decesul, pentru a continua să le încaseze pensia. Sau seniorii dispăruseră în cutremure și nimeni nu actualizase datele oficial. Newman a identificat și lipsa de acuratețe a înregistrării datelor de naștere.

Între timp, de când a apărut conceptul de blue zones, autoritățile din Japonia și Grecia au început controalele pentru a vedea câte persoane dintre cele peste 100 de ani sunt în viață. Astfel, s-a ajuns la situații morbide (Morbid se cheamă cartea scrisă ulterior de Newman), cum e cazul japonezului Sogen Kato, care avea oficial 111 ani, dar era un cadavru mumificat acasă. Murise de cel puțin 30 de ani, timp în care nepoții continuau să încaseze pensia. Iar Fusa Furuya, de 113 ani, nu mai fusese văzută în viață din anii ’80.

La o investigație detaliată a guvernului japonez, 230.000 de persoane care în evidențe erau în viață, născute înainte de 1910, nu erau de găsit. Guvernul japonez spune că aceștia reprezintă doar 0,5% din numărul nașterilor investigate în perioada 1872 - 1910 și nu afectează statisticile privind durata de viață din Japonia, care rămâne în topul țărilor cu cea mai ridicată speranță de viață din lume, de 82 de ani la bărbați și 88 de ani la femei. Spre comparație, în România este de aproape 80 de ani la femei și aproape 73 de ani la bărbați (79,95, respectiv 72,91) - suntem la jumătatea clasamentului, pe locul 1 fiind Monaco, iar pe ultimul loc, Nigeria.

Despre ce citești azi:
​
1/ Blue Zones la control, cât e realitate, cât e ficțiune
2/ Ruptura de menisc: măsoară de mai multe ori înainte de a tăia
3/ Microplasticele din bucătărie și din corpul nostru

1. Dormi mai mult dacă vrei să mănânci mai puțin

Și nu pentru că ai o oră mai puțin în care să te alimentezi și să uiți de foame:) Sfatul este valabil pentru persoanele care dorm puțin și care, fiind la dietă, se chinuie să slăbească. Avem un studiu foarte riguros, care a măsurat cum variază pofta de mâncare atunci când mai dormim măcar o oră în plus. Este riguros din două motive:

1/ au măsurat aportul și consumul energetic cu metoda doubly labeled water​
2/ participanții au stat acasă, nu în laborator, deci au fost în mediul lor obișnuit.

30 de persoane, femei și bărbați, între 30 - 49 de ani, au dormit, în prima fază, sub 6 ore pe noapte, iar ulterior între 7 și 9 ore. Când dormeau puțin, adulții consumau mai multă mâncare a doua zi, cu aproximativ 300 kcal extra, comparativ cu nopțile cu somn suficient. Caloriile proveneau majoritar dintr-un aport suplimentar de alimente cu grăsimi saturate. Consumul de energie a rămas stabil, ceea ce arată că aceste calorii nu erau compensate nici măcar parțial prin mișcare (consum energetic mai mare).

300 kcal ar putea fi o gustare mai consistentă sau o masă rapidă. Nu pare mult dacă ar fi o zi izolată. Dar dacă vorbim de o săptămână, sunt deja 2.100 de kcal, ceea ce ar echivala cu încă o zi extra de mâncare / săptămână.

Într-un alt studiu, cu design similar, 80 de adulți care în mod curent dormeau 6,5 ore pe noapte și-au extins perioada de somn cu aproximativ 1,2 ore. Ei au mâncat a doua zi mai puțin în medie cu 270 kcal.

Așadar, vedem rezultate similare, care arată o relație directă între somn suficient/ insuficient și cantitatea de mâncare de a doua zi. Când dormim mai puțin decât trebuie, mâncăm mai mult, și, invers, când suntem constant deprivați de somn și dormim mai mult, mâncăm mai puțin a doua zi.

Este clar că somnul este o intervenție de bază dacă vrem să avem o alimentație echilibrată sau să avem succes cu dieta. Autorii studiului spun clar că lipsa somnului este un factor de risc pentru obezitate.

Dorm suficient? este poate una dintre primele întrebări pe care trebuie să ni le punem dacă spunem vreau să slăbesc și nu reușesc.

2. Măsoară de zece ori și taie o dată. Despre operația de ruptură de menisc

Când mi s-a pus diagnosticul de ruptură de menisc și ruptură de ligament, acum 4 ani, am decis, după discuția cu doctorul ortoped, să nu mă operez. El mi-a explicat că un genunchi șubred poate fi susținut cu musculatură puternică, dar e ca și cum ai avea o masă cu trei picioare. Am hotărât să întăresc musculatura, dar am fost nevoită să renunț la mersul la sală, la cățărat, pentru că m-am reaccidentat la un moment dat, făcând o mișcare bruscă, necontrolată. Dar am continuat să alerg, să fac exerciții cu greutăți și m-am apucat să sar coarda. Mi-am propus să mă operez doar dacă nu există alternativă, în opinia medicului. În plus, întâmplarea a făcut ca în perioada în care am luat decizia respectivă, să merge cu metroul și să aud fix doi cățărători care vorbeau despre subiectul acesta, iar unul dintre ei povestea că nu s-a operat :)

Apoi am citit despre un studiu care m-a pus pe gânduri. Se pare că operația de menisc este foarte populară și nu este întotdeauna soluția optimă. O echipă de cercetători finlandezi a pornit să investigheze avantajele operației, plecând de la mai multe studii care arătau că nu există diferențe semnificative între operație vs fizioterapie la 6 luni de la accidentare.

Există cazuri când intervenția este importantă și, la un moment dat, e posibil ca situația să se agraveze, dar sunt situații în care operația se face când simptomele sunt mai pregnante, imediat după accidentare, dar acestea ar ceda, oricum, în timp.

Cercetătorii de la Centrul Finlandez de Ortopedie FICEBO au alocat 10 ani studierii și analizării acestei ipoteze. Studiul lor, FIDELITY, este celebru în lumea medicală. Au luat 146 de adulți, între 35- 65 de ani, cu ruptură de menisc medial și i-au împărțit în două grupe: unii urmau să fie operați (meniscectomie parțială artroscopică), iar celorlalți li se simula operația (nu se efectua meniscectomia). Pacienții au semnat că sunt de acord să fie repartizați aleator în grupuri, fără să știe despre ce intervenție e vorba (reală sau simulată). Tratamentul post-operator a fost identic. 70 dintre ei au fost operați, iar 76 dintre ei doar au intrat la operație, fără să li se fi făcut ceva (doctorii au simulat intervenția cap-coadă).

La 12 luni de la operație, dar și la 2 ani, pacienții se recuperaseră similar. Ba chiar cei neoperați aveau un scor ușor mai ridicat în ce privește anumiți indicatori legați de funcționalitate. La 5 ani, pacienții care se operaseră prezentau un risc mai ridicat de a dezvolta osteoartrită.

În urma studiului, unele societăți de ortopedie din lume au publicat un manifest comun cu recomandări privind prevenirea leziunilor de menisc, tratamentul nechirurgical al rupturilor acute și al leziunilor degenerative, revenirea la sport și evaluarea rezultatelor raportate de pacienți.

Cu toate acestea, operația la genunchi, care durează puțin și e costisitoare, este prima formă de intervenție recomandată încă de mulți doctori. Nu pot să uit când s-a dus soțul meu la o clinică privată și i s-a recomandat operația. Fără măcar să fi discutat ceva concret, până la final de zi primise pe email detaliile operației, costuri, posibile date de programare.

În concluzie, studiul FIDELITY rămâne studiul cu intervenție simulată privind meniscectomia parțială artroscopică cu cel mai riguros design, iar rezultatele sale, analizate la 1, 2 și 5 ani, demonstrează în mod constant că rezecția meniscului nu aduce niciun beneficiu clinic comparativ cu intervenția placebo, fiind asociată, în același timp, cu o ușoară creștere a riscului de osteoartrită.

3. Cum să ne protejăm de microplastice în bucătărie

Nu m-am preocupat de microplastice până acum, pentru că mi se pare că avem și așa destul de multe obsesii legate de sănătate. Dar am dat peste un articol pe tema asta și mi-am propus să investighez ce e cu ele, de fapt.
​
Ei bine, este vorba despre particule mici de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri, care pot fi ingerate pe cale orală (din apă și alte băuturi, alimente) sau pot intra în corp prin contactul cu pielea (cosmetice). Prezența lor este detectată în organe: ficat, splină, inimă, plămâni, rinichi, oase, organe reproductive, inclusiv în creier, pentru că trec de bariera de protecție a creierului. În cercetări, impactul microplasticelor asupra sănătății este investigat în principal prin studii observaționale, care nu pot stabili o relație directă de cauzalitate între prezența acestora și efectele negative observate. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de acord că nu se poate trage o concluzie clară că sunt sigure, după cum se arată și într-o analiză detaliată a Organizației Mondiale a Sănătății.

Este clar că acumularea de microplastice în organism a crescut în ultimii ani și e posibil să ducă la o degradare mai rapidă prin creșterea stresului oxidativ la nivel celular, a neurotoxicității și a inflamației. Pentru că microplasticele pot împiedica sistemul de curățare de la nivelul creierului, contribuind la acumularea de proteine specifice, este foarte posibil să crească riscul de Alzheimer și Parkinson.

Cea mai ușoară și rapidă intervenție pentru a reduce riscul e în bucătărie. E foarte simplu să facem câteva schimbări care nu presupun costuri mari (le putem face treptat). Microplasticele se eliberează în principal din plastic, din suprafețele antiaderente aplicate vaselor, prin încălzire, fricțiune și degradare în timp.

Iată câteva schimbări rapide:

1/ înlocuiește tigăile cu suprafețe antiaderente cu tigăi de fontă, oțel sau titan pur. Dacă folosești tigăile antiaderente, atunci schimbă-le imediat ce mâncarea începe să se lipească, pentru că atunci eliberează o cantitate și mai mare de microparticule.
2/ schimbă tocătorul de plastic cu unul de bambus sau de lemn. Am văzut acum că sunt și din titan.
3/ înlocuiește ustensilele de plastic sau silicon, mai ales dacă le folosești cu alimente fierbinți, cu cele din lemn (linguri, spatule). Siliconul eliberează microparticule la căldură.
4/ depozitează alimentele în caserole de sticlă sau de metal. Evită capacele de plastic. Alege capace de silicon sau metalice. Nu încălzi siliconul la microunde.
5/ înlocuiește blenderul care are vas din plastic cu unul cu vas din sticlă.
6/ păstrează apa în sticle de sticlă sau în carafă de sticlă.
7/ alege ceai vărsat în loc de ceai la pliculeț, mai ales dacă bei ceai frecvent.
8/ nu încălzi alimente la microunde în recipiente de plastic.

Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
Photo: Unsplash
​Unsubscribe · Preferences​