3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Martie 2026 | #129

​
​
​

Hey!
​

De la Arnold Schwarzenegger am luat ideea There is no plan B. El spune că urăște planul B, de back-up. Niciodată nu a avut un plan B pentru că fiecare gând și energie alocate planului secundar sunt luate din energia și gândurile care ar trebui dedicate planului A. Când știm că avem o plasă de siguranță, nu mai executăm planul nostru fully committed.

Inevitabil, apare întrebarea: dar dacă se întâmplă ceva neprevăzut, nu ne trebuie un plan B? Răspunsul nu este neapărat un nou plan, ci o evaluare a obstacolelor care ar putea apărea când ne concentrăm pe planul A, o reinterpretare a ”eșecului”, o reformulare a situației, o regândire a prejudecăților și gândurilor care ne limitează perspectivele etc. De altfel, în teoria motivației, identificarea obstacolelor și a soluțiilor ne ține mai conectați la obiectiv, comparativ cu simpla vizualizare a succesului.

Adaug că putem construi un plan A cu un design care să permită un eșec cu aterizare controlată, care să nu ne destabilizeze complet. Ideea de fail safe vine din designul de produs, care trebuie gândit astfel încât, dacă o funcționalitate s-ar defecta, nu ar produce niciun prejudiciu sau acesta ar avea impact minim asupra altor echipamente sau oamenilor.

Îmi place ideea de Plan A, dar rezonez și mai bine cu o altă metaforă: ”burn the boats”. Nu sunt foarte diferite și, într-un fel, chiar se completează. Dacă încă nu reușești să te rupi de ideea de a avea un plan de back-up și simți că încă te agăți de o plasă de siguranță imaginară, oricât ai încerca să nu o faci, ”burn the boats” ajută.

Ideea vine din intervențiile militare, unde conducătorii distrug orice cale de întoarcere pentru a forța atacul. Hernan Cortes a ordonat distrugerea bărcilor când a ajuns cu armata în Mexic, pentru a își asigura succesul în cucerirea Imperiului Aztec, oprindu-le soldaților posibilitatea de a se retrage în Cuba. Pe principiul: când nu ai unde să fugi în retragere, mergi la atac.

Se spune că Alexandru cel Mare a plecat cu flota și a ars navele după debarcarea în Asia, cu gândul de a cuceri Imperiul Persan. El ar fi spus: ”ori ne întoarcem cu bărcile persanilor, ori murim aici”.

Nu trebuie să ne propunem să cucerim Persia sau să ajungem Mr. Olympia pentru a avea un plan în care să credem cu tărie și să îi forțăm succesul. Putem să ne propunem să facem sport, să mâncăm mai sănătos sau să ne urmăm un vis al nostru pe care l-am tot amânat. Și să ne ardem corăbiile.

Despre ce citești azi:

• când credem că știm, dar nu știm
• sfaturi dacă vrei să începi exerciții cu greutăți36 de întrebări care declanșează iubirea?

1. Iluzia că avem dreptate

Știm că vedem lumea așa cum o interpretează creierul nostru, nu neapărat așa cum este, pe baza informațiilor preluate de retină din mediu și a modelelor pe care le-am format în timp. Iluzia Coffer este un exemplu atipic, pentru că în analiza interpretării ei a reieșit un aspect interesant: mediul cultural ne influențează să decodificăm și să vedem lumea diferit.

Într-un studiu, când participanți din UK, US au privit iluzia Coffer, creată de cercetătorul Anthony Norcia, au văzut un pattern cu forme dreptunghiulare. De altfel, cei mai mulți dintre noi vedem acest pattern. Dar imaginea conține și cercuri. Greu de remarcat, chiar dacă știm că sunt acolo (trebuie privit îndelung la liniile separatoare verticale mici). În mod interesant, populații din triburile Himba din Namibia, participante la experiment, au văzut mai întâi cercurile. Și nu înțeleg cum pot fi atât de greu de identificat. 96% dintre participanții din Namibia au văzut cercuri.

Cercetătorii au identificat ca potențială explicație stilul arhitectural predominant în culturile occidentale vs stilul construcțiilor din Namibia, unde colibele sunt circulare, aranjate în cerc. De altfel, cercetătorii au testat și alte iluzii optice și pentru 4 din cele 6 rezultatul a fost diferit. Există mai multe niveluri de decodificare când interpretăm o informație vizuală, una dintre acestea fiind influența mediului și a culturii.

Și experiențele imediate influențează, mai mult decât credem, modul în care percepem lumea. Cercetătoarea Hazel Markus | Department of Psychology povestea că unul dintre profesorii ei din facultate i-a împărțit în două grupuri. Primului grup i-a povestit despre cât de mult îi place să călătorească și despre o vacanță în Libia. Celui de-a doilea grup le-a vorbit despre cumpărături și despre cât de greu îi este să își găsească încălâminte pe măsură. Apoi a reunit studenții și le-a spus să noteze cuvântul pe care îl aud. Primul grup a notat Tripoli. Cel de-al doilea Triple E (care este denumirea pentru pantofii extra lați).

Ce înseamnă asta? Că interpretăm lumea mai divers decât ne închipuim. Că în mintea noastră, în familia noastră, în grupul nostru suntem expuși la influențe imperceptibile. Acolo unde noi vedem cu o certitudine dreptunghiuri, alții ar putea vedea cu certitudine cercuri și asta nu înseamnă că cineva are dreptate. Pentru că ambii pot să aibă și să nu aibă dreptate în același timp.

2. Sfaturi dacă vrei să începi antrenamentele cu greutăți

Mai multe persoane mi-au spus, după interacțiunea cu ce scriu / ce fac că au început să facă exerciții cu greutăți. Cred că este cea mai bună decizie pe care putem să o luăm pentru sănătatea noastră. Din datele din SUA, doar 27% dintre femei fac minimul de activitate fizică necesară pentru forță și masă musculară și 33% pentru activitate de tip cardio.

Recent, American College of Sports Medicine a analizat 137 de studii analizând impactul pe care îl are activitatea de resistance training asupra începătorilor în domeniu. Unul dintre co-autori, Stuart Phillips (despre care am mai scris, că e the one în protein reasearch și hipertrofie), a prezentat concluziile acestui review narativ. Las mai jos ideile, cu inputul meu.

1/ consecvența e mai importantă decât perfecțiunea. Cele mai bune și rapide rezultate se văd la începători. Când treci de la a nu face nimic la a face constant exerciții cu greutăți, pui masă musculară mai repede. Nu trebuie să faci antrenamente sofisticate, lungi. Keep it simple and show up.

2/ Este important însă să știi ce vrei să obții de la antrenamentele tale. Mereu spun cât de important e să avem obiective, ca să ne putem stabili prioritățile, inclusiv în nutriție. Antrenamentele pot fi pentru a maximiza forța, pentru creșterea masei musculare sau pentru a crește puterea explozivă (capacitatea de a produce forță repede - pe care o pierdem cu vârsta).

3/ Cel mai bun plan de antrenament este cel care îți menține ritmul constant, pe termen lung. Designul, plăcerea de a face exercițiile, rutina, timpul alocat, programul trebuie să ți se potrivească. Fă să fie cât mai simplu. Eu uneori fac și la 11-12 seara, pentru că mi se potrivește cel mai bine în programul meu. Alții fac la 4 dimineața. Opțiunile sunt multiple, testează, vezi cum e, ajustează.

4/ Nu e nevoie să mergi la sală. Nu ai nevoie de aparate sofisticate. Mai ales pentru începători, exercițiile cu greutatea corpului, cu benzi elastice sau echipament basic sunt absolut suficiente. Eu fac sport de ani de zile acasă. Dacă m-aș duce la sală, mi-ar fi mai greu să integrez antrenamentele în program.

5/ Tehnicile avansate sunt pentru avansați. Fac antrenament fasted sau non fasted, cum susțin performanța prin dietă, care sunt ferestrele de anabolism și catabolism, care este efortul perceput, cât de lentă ar trebui să fie mișcarea, loading și deloading - toate acestea nu ar trebui să fie preocupări pentru începători. Sunt prea de fine-tuning și mai mult încurcă decât să aducă rezultate.

3. Cele 36 de întrebări pentru a ne îndrăgosti

Un articol cu titlul ”36 de întrebări pentru a ne îndrăgosti”, publicat în The New York Times în urmă cu 10 ani de Mandy Len Catron, a devenit viral, iar ideea persistă și azi. Un set de 36 de întrebări, special gândite de psihologul Arthur Aron în anii ’90, ar putea declanșa o apropiere deosebită între două persoane care abia se cunosc. În articol, Mandy Len Catron povestește că întrebările au făcut-o să se îndrăgostească de cel care avea să îi devină soț. Cu această experiență personală, pusă bine în cuvinte, a transformat, în mintea publicului, ideea în certitudine: există o formulă susținută de știință care te poate face să te îndrăgostești.

Mai este și relatarea că doi asistenți din laboratorul de cercetare al lui Arthur Aron au trecut prin cele 36 de întrebări, neștiind despre ce este vorba, și s-au îndrăgostit.

Doar că studiul original nu avea legătură cu apariția sentimentului de iubire.

Arthur Aron și colegii săi au creat cele 36 de întrebări pentru a testa dacă doi străini pot ajunge să se simtă mai apropiați printr-un proces accelerat, în care cele două persoane se descoperă gradual și reciproc. Tensiunea este susținută de modul în care sunt formulate întrebările. Vulnerabilitatea crește treptat, răspunsurile provocându-i pe cei doi la mărturisiri tot mai personale.

Apropierea vine din faptul că doi oameni aleg să iasă, pas cu pas, din conversația de suprafață și să aibă o conversație autentică. Dar nu este vorba despre iubire, pentru că este un sentiment mai complex, cum zicea chiar Arthur Aron, implică dorința unei conexiuni profunde și sexualitate.

Ce să reții. Studiul lui Arthur Aron testa formarea unei relații de apropiere între două persoane și nu apariția iubirii. Dar poți folosi cele 36 de întrebări: te pot ghida în cuplu, la început, pentru a explora compatibilitatea. Pot fi o modalitate de a avea conversații mai profunde cu partenerul de viață.

Există chiar și o variantă pentru copii, testată într-un studiu, care arată că, după ce părintele și copilul răspund împreună, copilul spune că se simte mai iubit. Am rulat și eu întrebările cu Iris și am constatat că nu răspunsul în sine e generator de conexiune, cât conversația detaliată pe baza fiecărui răspuns.

​Aici găsești cele 36 de întrebări pentru cuplu și aici sunt cele pentru copil - părinte.

​
Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
​Unsubscribe · Preferences
​*Photo by Julia Karnavusha on Unsplash​