3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Mai 2026 | #138

Hey!

​
Când lucrezi cu AI și testezi diverse idei, știi cât de generos este în a te lăuda. Desigur, sunt multe prompturi pe care să i le dai pentru a-l provoca să îți zică ce ar putea să nu meargă din ideea ta/ planul tău etc. Să fie devil’s advocate.

Am citit cel mai rapid prompt, îl vei ține minte sigur. Scurt și memorabil. Promptul sumarizează ideea:
​presupune că acest proiect/ această strategie eșuează. Identifică principalele motive pentru care a eșuat, semnalele de avertizare la care ar trebui să fiu atent(ă) din timp și ce ar trebui să schimb acum pentru a reduce riscul.

Promptul este premortem this.

Eu i-am indicat lui ChatGPT use this structure when you premortem this.

• Ce ar putea să nu funcționeze
• De ce ar putea să nu funcționeze
• Cât de serios este riscul
• Cum îl corectezi înainte de lansarea ideii/ strategiei/planului
• Ce să urmărești după lansare.

Tu poți să elaborezi cât de mult vrei și, desigur, poți să îți faci promptul tău cât de în detaliu vrei, pentru a analiza ce ar putea să nu meargă, ce riscuri sunt, poți să îi dai un nume scurt și memorabil.

În realitate, de multe ori nu prea mai apucăm să ne facem prompturile noastre, pe cele interesante le notăm și nu mai revenim asupra lor. Adunăm multe idei, suntem pe fugă și uneori avem nevoie să validăm rapid o direcție.
​Premortem this devine, pentru astfel de situații, o soluție simplă, pe care să o avem in the back of our mind când vrem să facem repede un risk assessment.

Despre ce citești azi:

• importanța sistemului personal care rezistă sub presiunea zilnică
• idei rapide să reduci caloriile zilnice
• uneori dieta nu merge pentru că nu e perioada potrivită

1. Creează-ți sistemul tău personal pentru a funcționa mai bine sub presiune

Rutina de la ora 5 dimineața poate funcționa perfect pentru Robin Sharma, dar nu și pentru mine. Eu adorm târziu și sunt eficientă noaptea (scriu aceste rânduri la 2.38 a.m.). Similar, modul în care ne ferim de oboseală accentuată și chiar de burnout când suntem sub presiune constantă la serviciu ține de stilul individual. Îmi place să spun că, pe cât suntem de asemănători, pe atât suntem de diferiți.

Există câteva elemente comune de la care să pornim: focus, recuperare, prioritizare, somn, mișcare, alimentație, pauze reale. Modul în care le așezăm în viața noastră ține de stilul personal, de program, de preferințe, de ritmul biologic, de contextul profesional și familial.

Ne creăm, astfel, un sistem individual care să ne ajute să performăm fără să ne epuizăm. Un sistem care nu ne constrânge, ci ne ajută să funcționăm mai bine.

Fiecare are, până la urmă, propriile mecanisme de a se reseta și de a își eficientiza munca și mai ales outputul. Doar că în ultima perioadă presiunea este atât de mare încât mecanismele funcționează temporar sau ineficient. Uităm, luați de val, să vedem ce e prioritar, abandonăm ce ne-ar ajuta real, chiar și banala pauză de masă. Credem că ne consumă timp. Ajungem să scădem standardele, să ne distanțăm de ceea ce altă dată era strâns legat chiar de valorile noastre (ex. timp petrecut cu familia, sănătatea) și să fim nefericiți. Nefericire, lipsă de sens, program aglomerat și spunem prea frecvent în ultima perioadă ”nu mai pot”, ”sunt în burnout”.

Avem nevoie să ne uităm la performanța noastră - ce facem personal și profesional - altfel.

Să fim corporate athletes. Este o metaforă care îmi place mult, formulată de doi psihologi specializați în sport și performanță, Jack Groppel și Jim Loehr. Să tratăm performanța noastră la fel cum abordează sportivii și antrenorii performanța sportivă.

În sport, unde sunt pauze între competiții, sezon și extrasezon, sportivii se antrenează și, deopotrivă, se odihnesc strategic. Focusul este pe performanța fizică și pe cea mentală în aceeași măsură și pe instrumentele eficiente care pot susține ambele direcții.
Nu lasă acțiunile zilnice la voia întâmplării, nu schimbă structura de la o săptămână la alta în funcție de ce mai citesc și nu o abandonează după două săptămâni. Viața personală și cea profesională nu se concurează permanent sau sunt strict delimitate (job-casă), ci se susțin una pe cealaltă.

M-a tot frământat ideea asta de peste un an. Inițial ca o curiozitate, să descopăr mai mult. Ulterior, ca o provocare, să conturez o abordare: Cum creezi sistemul personal care nu te constrânge, ci din contră, îți dă energie să faci ceea ce consideri că e prioritar pentru tine personal și profesional? Cum îți protejezi claritatea când presiunea crește?

Așa am creat conceptul Asymmetric Edge. O formă de asimetrie deliberată, cu focus pe schimbări țintite, care au impact disproporționat asupra modului în care funcționăm. Edge este avantajul personal care apare când ai claritate, energie și control și nu mai simți că presiunea te copleșește.

Pe 16 iunie îl prezint într-un masterclass aplicat, în cadrul sesiunilor de learning organizate de American Chamber of Commerce (AmCham). Participarea este gratuită. Te poți înscrie aici. (începe la ora 15.30)

Am gândit acest masterclass să fie practic și aplicat. De aceea fac echipă cu Bogdan Zurbagiu, înotător pe distanțe lungi în ape deschise. Bogdan este sportiv amator cu rezultate de top (inclusiv recorduri naționale). Anul trecut, a traversat Canalul Mânecii cu un timp care îl plasează în top 20% al înotătorilor, amatori și profesioniști, care au reușit această performanță. Bogdan are și o carieră de senior executive și când pune punct jobului, la final de zi, îl așteaptă cu bucurie 3 copii.

Bogdan aduce o perspectivă rară asupra performanței extreme, construite sub presiune: viață profesională intensă, responsabilități reale, obiective ambițioase și un sistem personal care trebuie să reziste în timp.

Sesiunea noastră este deschisă celor care lucrează în companii, agenții sau organizații, indiferent de dimensiune, și, desigur, simt că tema li se potrivește.

Te aștept să te înscrii dacă vrei să explorăm împreună cum îți poți construi un sistem personal pentru mai multă claritate, energie și ritm controlat sub presiune. Să treci mai ușor, mai deliberat și mai echilibrat prin fiecare zi.

2. Mici schimbări pentru a reduce caloriile zilnice

Citeam relatarea unui coach de fitness care lucra cu o clientă care făcea sport - strength și cardio, era atentă la ce mănâncă, spunând că este undeva la 1200 kcal / zi și nu slăbește. 1200 kcal este foarte puțin pentru o persoană care face și mișcare. Cu siguranță la 1200 kcal era în deficit. Doar că nu era.

Când a început să monitorizeze sosurile, gurile de mâncare furate pe parcursul zilei, să cântărească și să înregistreze tot, a constatat că depășea și 1700 kcal. Studiile arată că avem tendința să subestimăm cât mâncăm (și să supraestimăm cât de activi suntem).

Dacă nu avem obiceiul să măsurăm și estimăm intuitiv, e ușor să credem că suntem în target și, de fapt, să fim departe. De exemplu, un măr mic are 100 de grame, un măr mare are 200 de grame. Nu e o diferență extraordinară între cele două dimensiuni (50 kcal), pentru că vorbim de un măr, care, din start, nu are multe calorii. Dar dacă punem lângă el o linguriță de unt de arahide și scorțișoară, putem avea o linguriță rasă sau una cu vârf. O diferență de 100 de kcal. Micile estimări greșite se adună și putem sări lejer de 300 kcal într-o zi.

Am pregătit o listă cu idei - reminder pentru a reduce, fără să fie nevoie să tai drastic, din caloriile zilnice, pe principiul ”alege un pic mai bine”.

• Înlocuiește sosul de salată cu lămâie și un strop de ulei de măsline - poți să ceri și la restaurant să aducă salata fără sos.
• În loc să pui ulei cu lingura, pune uleiul într-o sticlă cu pulverizator sau cumpără direct spray. Eu folosesc spray la friganele, clătite, omletă.
• Renunță la zahărul din cafea dacă obișnuiești să bei multe cafele în prima parte a zilei. Poți încerca stevia sau un sirop fără zahăr (vanilie, caramel sărat etc). Sau deloc. E doar o chestie de obișnuință.
• Alege brânzeturi, lactate cu conținut redus de grăsimi.
• Înlocuiește sucurile regular cu sucuri reformulate, care au și înlocuitor de zahăr sau cu variante de apă aromată care au mai puține calorii sau chiar deloc.
• Încearcă să elimini micile guri de mâncare furate pe parcursul zilei - câteva alune, ultimele guri lăsate de copil în farfurie (de câte ori am auzit ”vrei tu asta?” și obișnuiam să zic da:)), o prăjiturică mică la o zi de naștere (nu se supără sărbătoritul dacă nu simți nevoia să mănânci și zici nu, multumesc. Nu trebuie să iei din obligație.).
• Redu cantitatea de alcool consumată în timpul săptămânii, ideal la 1 -2 băuturi. Dacă obișnuiești să bei un pahar de vin seara, când ajungi acasă, ca să te relaxezi, gândește-te că s-a putea să fie doar un obicei pe care ți l-ai format admirabil prin cea mai eficientă tehnică: habit stacking - după ce intru pe ușă și simt că respir, beau un pahar de vin.
• Înlocuiește un mic dejun în care predomină carbohidrații cu un mic dejun high proteic.
• Alege carnea mai slabă sau combină 2 variante, din care una mai macră - alege cotlet în loc de ceafă, sau ia grătar și doar un mic / un cârnat.
• Construiește fiecare masă pornind de la o sursă de proteină. Ca reper simplu, la un mic dejun de 300 kcal, dacă ai 25–30 g de proteine, e foarte bine. Te ajută cu sațietatea și cu un control mai bun al apetitului. La o masă mai consistentă, de 500 kcal, poți ținti spre 40-50 g proteine.
• Ia-ți timp dedicat să mănânci, să te liniștești, să vezi ce ai în farfurie, nu te grăbi. Sațietatea vine și din semnalele vizuale.
• Planifică mesele, măcar cele de prânz sau de seară.
• Fii atent(ă) la numărul meselor pe care le mănânci la restaurant într-o săptămână. E important, mai ales dacă nu știi exact ce o să mănânci și nu te-ai uitat, măcar de curiozitate, la caloriile totale (chiar îți recomand să o faci din când în când) înainte de a alege.
• Consumă fructe proaspete în loc de sucuri, shake-uri de fructe sau fructe uscate.

3. Nu e mereu momentul pentru dietă

Am o clientă care trece printr-o perioadă stresantă. Nu slăbește, dar nici nu se îngrașă. Mă bucur să văd că se menține.

Cred că, în anumite situații, e mai realist să ne stabilim ca obiectiv menținerea decât să încercăm să slăbim și să ne frustrăm că nu ne iese. Dar trebuie să facem o distincție, cu sinceritate față de noi. Perioada stresantă e cu adevărat doar o perioadă sau a devenit o stare de fapt obișnuită?

Pentru că, foarte probabil, frecvent va interveni ceva intens, stresant, pe plan personal sau profesional. Un proiect intens la serviciu, nopți în care am dormit prost, un conflict cu cineva la care ținem, lipsa banilor, o răceală, planuri date peste cap etc. Ar putea deveni pretexte suficient de puternice să nu ne urmăm obiceiurile sănătoase, care cer atenție, efort și timp fizic. E bine să recunoaștem față de noi unde e motiv real și unde e pretext.

Dar uneori chiar trecem printr-o perioadă dificilă. O perioadă în care energia mentală, timpul și capacitatea de control sunt mai limitate decât de obicei. Atunci merită să ne întrebăm sincer: Am acum răbdarea, disciplina și dorința reală de a fi la dietă?

Dieta este un stres pentru organism, fiziologic și psihologic. Vine cu foame, cu un grad de frustrare legată de deprivare, cu o preocupare mentală extra, cu decizii alimentare mai frecvente și cu mai puțin spațiu pentru impuls. Mai poate să vină cu senzație mai accentuată de frig, libido scăzut, somn mai prost, stare generală mai agitată. Dacă faci și sport, e posibil ca performanța să nu mai fie la nivelul obișnuit. Deficitul energetic înseamnă, prin definiție, mai puțină energie disponibilă decât avem nevoie zi de zi pentru a funcționa optim.

Decât să ne dorim să slăbim, să știm în sinea noastră că ne va fi greu, să încercăm, să nu ne iasă (pentru că atenția și resursele noastre e în altă parte), să ne descurajăm și să fim mereu între încercare, eșec și vinovăție, mai bine suntem sinceri cu noi și recunoaștem că nu e momentul pentru dietă. Este momentul pentru menținere.

Menținerea nu înseamnă că nu faci nimic. Înseamnă că îți păstrezi câteva repere de bază: suficientă proteină, mese cât de cât organizate, mișcare, somn corespunzător, pași, hidratare, porții decente. Fără să împingi tot sistemul într-o direcție care te destabilizează și mai mult.

După ce trece perioada dificilă și simți că îți recapeți controlul, te reorganizezi. Revizuiești obiectivele pentru perioada următoare. Iar acum poate că dieta își găsește locul optim.

Nu sunt un fan al ideii de dietă. Cred mult mai mult în tranziția spre adoptarea unor obiceiuri sănătoase, pe termen lung. Dar știu că multe persoane își doresc să slăbească, să arate mai bine, să se simtă mai bine și să vadă progres concret. Uneori dieta este parte dintr-o strategie mai amplă de body recomposition.
Dieta poate deveni o oportunitate de a învăța obiceiuri sănătoase, dacă este construită cu grijă față de organism.

Nu sunt un fam al ideii de dietă, dar nici nu o resping. Cred că e mai important cum ții dietă decât dacă ții sau nu ții.

Doar că uneori, decât să trecem printr-o dietă frustrantă, care vine peste stres și oboseală din alte cauze, mai bine alegem o menținere asumată.

Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
​Unsubscribe · Preferences​