3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Iunie 2026 | #142

Hey!
​

Săptămâna trecută am vorbit despre identitate, la Asymmetric Edge Masterclass. Succesul schimbării este strâns legat de adoptarea unei noi identități: ”eu sunt persoana care…”

Când ne alegem identitatea tindem să o proiectăm în condiții ideale.
​Riscul e ca identitatea să se năruie când ne vom trezi fără chef, răciți sau obosiți. De aceea, o identitate funcțională nu trebuie gândită ca fiind perfectă. Trebuie să o pregătim și pentru vremuri bune, și pentru vremuri grele.

Nimeni nu performează la 100% zi de zi, oră de oră. Și nici persoana noastră ideală, care își organizează ziua cu focus pe energie vs timp, sau care mănâncă sănătos sau care face sport constant nu va fi perfectă. Dar cu siguranță nu va renunța dacă într-o zi e fără chef, nu se va învinovăți dacă nu a respectat planul.

Dacă ne pregătim identitatea și pentru perioadele dificile, nu doar pentru perioadele când totul e roz și sunshine și lucrurile vin ușor, dezamăgirile vor fi mai mici și devierile mai controlate.

Așadar, dacă mâine identitatea persoanei alese de tine - de exemplu care mănâncă echilibrat - a avut o zi obositoare, haotică, gândește-te ce ar face și cum ar reacționa în astfel de situații. Cu siguranță s-ar replia și s-ar reorganiza, fără să pună presiune asupra sa și ar continua de unde a rămas. Nu ar pierde energie învinovățindu-se, s-ar reorganiza.

Cea mai simplă comparație care îmi vine în minte când cedezi și nu te ridici la nivelul planului tău e să îți închipui că ești the main character într-un joc de acțiune. Mori și te întorci la ultimul check point, cu aceleași arme în inventar. Rămâi același erou, cu aceleași abilități. Normal că nu-ți convine, dar o iei de la capăt.

Despre ce citești azi:

1/ boost de creativitate când mergi și după mers
2/ suntem construiți să rezistăm la alergat
3/ pierderea în greutate ne întinerește celulele

1. Mergi și ești mai creativ(ă)

L-am auzit acum vreo 6 ani pe Tom Bilyeu (când podcastul lui era doar despre business) că dimineața își pune în căști sunetul ploii și printr-un proces apropiat de meditație generează idei - în mare parte cu focus pe businessul său. La momentul respectiv un proces de ideation direcționat mi s-a părut fascinant, pentru că nu îmi luasem niciodată intenționat momente dedicate, cu scopul clar de a genera idei creative pentru un proiect.

De atunci, una dintre preocupările mele din ultimii ani este legată de cum aș putea ajunge la rezultate mai ingenioase prin procesul de ideation. Studiile sunt mixte legate de puterea meditației și de tehnici de mindfulness: rezultatele sunt reale, dar nu sunt uniforme. Mă gândesc că este posibil să difere de la persoană la persoană. Meditația este o stare în care o persoană începătoare poate intra mai greu și cu atât mai mult generarea de idei creative ar fi extrem de dificilă. La fel și mindfulness, e nevoie de practică pentru a crea the mind-body connection și a avea un proces de awareness fluid.

Una dintre cele mai eficiente și la îndemână soluții pentru ideation este mișcarea. Mișcarea aerobică este excelentă, dar dacă nu ne este la îndemână să ne luăm 30 de minute de aerobic (alergat, dans), pentru a genera idei originale și creative, putem, pur și simplu, să mergem. E important să avem în vedere că putem avea impact mai degrabă asupra gândirii divergente (originalitate, fluență, flexibilitate). Gândirea convergentă, care e următorul pas și vizează analiza și filtrarea ideilor, se îmbunătățește în special prin practică.

Mersul crește procesul de ideation in real time și ulterior. Avem patru studii care au analizat impactul mersului asupra creativității, din care știm așa:

• putem merge pe bandă, la birou, sau pe stradă sau în natură - impactul este similar, pentru că mersul este cel care generează idei. Asta arată încă o dată cât de mult contează mișcarea pentru om. Numeroase studii arată impactul pozitiv al mișcării asupra performanței cognitive pe termen mediu și lung (ex. risc mai mic de declin cognitiv).
• Desigur, mersul în natură are mai multe beneficii decât mersul pe bandă la birou, dar dpdv al generării de idei, mersul și nu mediul declanșează procesele cognitive pentru gândirea divergentă.
• putem merge în ritmul nostru normal, putem fi singuri sau putem merge cu cineva cu care dorim să facem brainstorming.
• creșterea în outputul creativ este estimată la 60% vs stat pe scaun la birou.
• după mers, rămâne un boost creativ rezidual - putem să ne întoarcem la birou și putem performa în continuare un task creativ sau putem intra într-o ședință de brainstorming după o plimbare.

O altă metodă de creștere a gândirii divergente este trainingul cognitiv cu focus pe creativitate. Sunt diferite metode - SCAMPER (întrebări challenging, cu focus pe originalitate), conexiuni random între obiecte/idei sau violarea schemei, prin care găsești un scenariu alternativ total atipic (pentru fluență și flexibilitate) etc.

Ce să reții: dacă vrei să generezi idei noi pentru o situație, mergi la o plimbare. Mergi când vrei să clarifici, să generezi opțiuni, să vezi legături, să formulezi insight-uri, să ieși din blocaj. Îți iei sesiuni dedicate de focus când trebuie să analizezi ideile, să verifici, să calculezi, să prioritizezi, să iei o decizie importantă.

2. Suntem construiți să rezistăm să alergăm mult

”Eu nu pot să alerg ” este, în majoritatea cazurilor, un blocaj mental, mai degrabă decât o problemă fizică. La fel cum e ”eu nu pot să alerg mai mult de 5 km” sau ”nu pot să alerg mai mult de 10 km”.

Alergatul nu devine mai ușor pe măsură ce creștem numărul de kilometri. Și nici mai plăcut. Rămâne aceeași activitate ușor enervantă, în care ai momente în care îți cauți pretexte să închei cursa, deși nu o faci. Pentru că mai poți.

Corpul este construit să reziste la efort de lungă durată. Are capacitatea de a susține efort aerob timp îndelungat, ceea ce ne diferențiază de alte primate. Poți să te uiți la filmele cu bărbații din tribul Hadza într-o zi la vânătoare, aleargă și merg mai toată ziua (mai ales când nu găsesc o pradă consistentă).

Nu suntem făcuți exclusiv pentru alergat de lungă durată, dar rezistăm foarte bine, datorită unor adaptări ce țin de schelet, musculatură, structura picioarelor, termoreglare.

De exemplu, ligamentul nucal leagă baza craniului de zona gâtului. Este descris ca o bandă elastică ce contribuie la menținerea stabilității capului în timpul alergării, împiedicând balansarea violentă (ligamentul nucal este foarte dezvoltat la cai). Primatele apropiate de om (cimpanzei, urangutani, giboni etc) nu îl au.

Tendoanele picioarelor (inclusiv tendonul lui Ahile) funcționează ca niște arcuri care gestionează energia eficient în timpul alergării. Împreună cu degetele scurte de la picioare arată o adaptare a corpului uman la alergare.

Fesierii au rol important în alergare, nu doar în postură. Gluteus maximus se contractă la fiecare pas de alergare, dar nu la mers. Probabil rolul lui principal aici este stabilizarea trunchiului în timpul alergării. Cimpanzeii, prin contrast, au fesieri mici, ceea ce susține ideea că această structură este relevantă pentru alergarea umană.

De reținut. Omul este bine adaptat la alergare. Nu este, clar, cel mai bun alergător dintre toate animalele, dar are o combinație rară de adaptări pentru anduranță: cap stabil, tendoane elastice, fesieri puternici, trunchi stabil și eficiență energetică.

Studiul fosilelor arată că aceste adaptări au apărut cumulat, la speciile timpurii din genul Homo, acum 2 milioane de ani, s-au format treptat, încheindu-se în urmă cu 1 milion de ani.

Alergarea de anduranță, ca activitate a omului, diferențiază corpul genului Homo de corpul maimuțelor sau al australopitecilor (rude timpurii ale omului). La acest moment, alergarea de anduranță pare singura variantă de lucru pentru a explica aceste diferențe.

3. Kilograme în plus? Iată de ce să nu amâni să slăbești.

Brian Johnson este celebru pentru experimentele sale care îl costă 2 milioane de dolari/an pentru a dezvolta un protocol anti-aging și pentru stilul de viață excentric - mare parte din zi și-o petrece măsurând, monitorizând, analizând markeri și indicatori de sănătate. Luna trecută a publicat pe X o listă cu 41 de sfaturi de longevitate. Un pic hilar și aș spune chiar penibil, dat fiind că sfaturile lui sunt exact ce zic toate studiile de specialitate - sfaturi de bază legate de somn, hidratare, nutriție, mișcare, reglare emoțională etc Putea să citească un an de zile cele mai relevante studii, nu era nevoie de o cheltuială totală de 400 de milioane de dolari să ne zică ”alcohol is bad for you” sau ”texting while driving is dangerous”.

Anyway, asta ne arată încă o dată că, de multe ori, căutăm secretul longevității în cele mai sofisticate soluții și inovații, când, de fapt, este chiar în stilul nostru de viață. Dacă vreun expert în fasting vine cu teoria că fastingul declanșează autofagia, ne punem toate speranțele în această soluție minune: ne chinuim ore întregi în care să nu mâncăm. Dar nu ni se spun și nuanțele: autofagia nu este un proces cu switch on/off; într-adevăr, fastingul ajută, dar se văd beneficii după 16-18 ore; autofagia este declanșată și de activitatea fizică; majoritatea efectelor fastingului vin, de fapt, din restricția calorică și dacă ne e greu să ținem fasting (mai ales dacă trecem printr-o perioadă stresantă), poate ne e mai ușor să găsim o modalitate de a reduce caloriile în timpul zilei care să se plieze pe stilul nostru de viață.
Când vreun expert în longevitate ne prezintă NMN ca suplimentul ideal, cheltuim zeci de euro pe el, dar e foarte probabil că o dietă echilibrată care duce la o reducere de 10-15% a numărului de kilograme să ne fie de mai mult ajutor.

Dacă e cazul să reduci din numărul de kilograme, te încurajez să o faci nu doar pentru beneficii estetice, dar și pentru beneficiile legate de longevitate.

Un studiu recent a analizat probe de țesut adipos de la persoane cu obezitate, înainte și după 5 luni de scădere în greutate. Scăderea în greutate a produs multiple beneficii importante pentru sănătatea celulară.

1. Reducerea senescenței celulare. Celulele senescente sunt celule îmbătrânite și disfuncționale. Pierderea de grăsime reduce această deteriorare și crește flexibilitatea metabolică în celulele adipoase mature. Când celulele adipoase se măresc excesiv, pot deveni disfuncționale și pot contribui la inflamația metabolică.
2. Autofagie și reciclare a celulelor îmbunătățite. Nu este nevoie să ții post ca să obții beneficiile acestui mecanism celular de curățare și reciclare. Restricția energetică, indiferent de formă, duce la același efect.
3. Scăderea infiltrării celulelor macrofage. Macrofagele sunt celule imune care curăță țesuturile de resturi și celule deteriorate. În excesul de grăsime, ele se pot acumula în țesutul adipos și pot contribui la inflamația cronică. Când slăbim, infiltrarea lor scade, ceea ce este un semn că țesutul adipos devine mai sănătos metabolic.

Ce este important. Scăderea în greutate duce la reducerea dimensiunii celulelor adipoase și, mai mult, le transformă din celule stresate și inflamate în celule mai active, mai flexibile și mai capabile să susțină procesele metabolice.

Dacă ai kilograme peste greutatea normală, pierderea în greutate este cea mai bună decizie pe care să o iei pentru tine și ar trebui să fie principalul obiectiv - nu suplimente, nu soluții și tratamente minune de detox și întinerire.

Concluzia studiului e clară: Rezultatele noastre arată că scăderea în greutate influențează semnificativ procese celulare importante pentru sănătatea metabolică și pentru longevitate.

Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

600 1st Ave, Ste 330 PMB 92768, Seattle, WA 98104-2246
Photo: Unsplash
​Unsubscribe · Preferences​