3X BETTER Newsletter

wellbeingcircle.ro | Iulie 2025 | #93

Hey!
​
Iată un concept care să te mobilizeze să nu mai amâni ce îți propui. Quit or recommit.

Renunță sau reapucă-te serios. Nu sta între decizii. Pentru că atunci când ești „între” te consumi cel mai mult.

Te gândești la antrenamentul pe care nu l-ai mai început. La dieta de care ar fi trebuit să te ții. La proiectul personal pe care îl tot amâni.

Nu ne plac ambiguitățile. Creierul nostru este astfel construit încât am prefera o veste negativă în locul unei incertitudini.

Așadar, mintea ta are nevoie de claritate, de decizie, să poată elibera resurse. Cât timp ești în blocat în „poate”, ”ar trebui să fac asta” pierzi energie, pentru că ai două realități deschise în paralel.

Când te tot gândești la ceva ce ai început dar ai abandonat pe drum cu dorința interioară de a continua cândva, corpul reacționează ca și cum ai avea un task neterminat. Stresul crește. Motivația scade. Imaginea de sine se deteriorează.

Ieși din blocaj. Nu mai pendula între realitate și intenție. Ia o decizie care îți dă claritate.

Reapucă-te. Sau renunță.

Azi citești despre:

• carnea de vită: este sănătoasă sau nu
• mituri despre mâncatul sănătos
• puterea de procesare a creierului

1. Carnea de vită - o păstrăm sau o evităm?

Carnea roșie rămâne una dintre temele controversate din nutriție. Unii o demonizează, alții o transformă în superaliment.

Adevărul e, ca de obicei, nuanțat.

Carnea roșie este în general cea de vițel / vită, dar aici regăsim si carnea de porc, oaie, cal, capră.

Carnea roșie conține proteine complete, fier biodisponibil, zinc și vitamina B12. Este nutritivă, mai ales în formele puțin procesate și în cantități moderate.

Problema apare când consumul e ridicat, mai ales dacă e vorba despre carne procesată (mezeluri). Studiile observaționale, de cohortă, și meta-analizele mari arată o asociere clară între carnea procesată și riscuri mai mari de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer colorectal.

În cazul cărnii neprocesate, asocierea cu bolile cronice e mai slabă și uneori inconsecventă, dar există. Și mai important: riscul depinde de context - ce altceva mănânci, cât mănânci, cât te miști, cum gătești.

Ce să știi.

/ Prăjirea la temperaturi mari sau grătarul excesiv pot genera compuși inflamatori.

/ Consumul în exces, într-un stil alimentar dezechilibrat, contează mai mult decât alimentul în sine.

Câteva alternative, fără să exagerezi în nicio direcție:

• Poți consuma carne roșie slabă, neprocesată, 1–2 ori pe săptămână, în combinație cu fibre și legume.
• Dacă o înlocuiești din când în când cu pește, proteine vegetale, lactate slabe poți reduce riscul cardiometabolic.
• Dacă ești activ(ă), cu sănătate metabolică bună și o dietă echilibrată, ai mai multă flexibilitate în alegerile alimentare.

Îngrijorări legate de impactul producției de carne roșie asupra mediului determină unele ghiduri alimentare să recomande limitarea consumului, nu doar din motive de sănătate, ci și de sustenabilitate. Unii experți susțin că dovezile actuale nu sunt suficient de robuste pentru a impune restricții stricte, mai ales în cazul cărnii roșii neprocesate, și solicită analize mai riguroase.

În concluzie, carnea roșie este un aliment dens nutrițional, care nu trebuie consumat în exces. Un consum frecvent și ridicat de carne roșie, mai ales procesată, este asociat cu riscuri crescute pentru sănătate, în timp ce un aport moderat de carne slabă, neprocesată, este mai puțin îngrijorător.

Prioritizează calitatea, frecvența redusă și combinațiile inteligente.

Câteva dintre numeroasele studii pe această temă: PMID: 27597529, 27128451, 31959642, 37264855, 36216940, 27106137, 20374748, 29571924, 33268459, 34455534.

2. Mituri despre mâncatul sănătos

Printre întrebările pe care le primesc legate de stilul meu de mâncare, de la persoane care știu că sunt, în general, atentă la dieta mea, se numără:

1/ nu mănânci deloc zahăr?

Ba da, mănânc dulce și îmi plac dulciurile - ciocolata, înghețata, biscuiții sunt aproape zilnic în dieta mea. Poftesc la ele. Dar nu mănânc dacă nu simt nevoia - dacă sunt la restaurant când toată lumea alege desert, sau dacă e ziua unui coleg și servește prăjituri și nu mi-e poftă de dulce, nu mănânc.

Am momente în care fac o obsesie pentru un anumit aliment dulce, iar când simt că am început să aștept obsesiv să îl mănânc și mă gândesc prea des la el (cum am tendința), mă ajută această întrebare cheie: cine controlează pe cine în această relație? Cine deține puterea de decizie? Eu sau înghețata pe care am ales să o consum zi de zi, din obișnuință? Astfel am reușit să rezolv ”relațiile dificile” cu plăcinta cu vișine, înghețata cu caramel sărat, crema de lămâie, napolitanele cu lămâie, biscuiții cu unt, prăjiturile din comerț.

2/ nu mănânci după ora 6 seara?

Ba da, pentru că mă culc uneori și la ora 1. Iar dacă aș mânca la 6, mi-ar fi foarte foame dupa 4-5 ore și probabil nu m-aș mai concentra la nimic. Seara lucrez, fac sport. Probabil aș sfârși în episoade de binging înainte de culcare.

Tocmi mi-am dispersat, separat și individualizat mesele pe parcursul zilei astfel încât să gestionez mai bine foamea de seară, când sunt, în general, mai obosită și nu neapărat predispusă să iau cele mai bune decizii pentru mine.

3/ ai grijă să nu combini grupe de alimente?

Mănânc ceea ce am poftă și ce îmi face bine, în orice combinații. Am exclus din dietă ce nu îmi place și ce îmi creează disconfort gastric. În rest, mănânc orice și aleg de cele mai multe ori nu doar în funcție de preferințe, ci și de obiective. De aceea voi avea mai mereu proteină peste 20 -30 g la masă și legume. În ultimul timp am început să adaug mai multe surse de proteină vegetală, pentru că știu că e importantă pentru sănătatea pe termen lung.

4/ nu mănânci carbohidrați?

O, ba da. Am zile în care chiar sunt stresată că mănânc mai puțin decât ar trebui, pentru că pun prea mare focus pe proteine și grăsimile sunt aproape peste tot și depășesc uneori obiectivul meu zilnic. Încă lucrez la un echilibru bun în alegerea alimentelor astfel încât să am cât mai multe zile în care țin sus cantitatea de proteină, grăsimile să fie fix cât trebuie pentru buna funcționare a organismului și restul - carbohidrați.

Fac mișcare destul de multă, lucrez mult pentru birou și pentru proiectele mele, citesc, procesez mental tot felul de idei și carbohidrații îmi dau energie și mă ajută să performez mai bine.

3. Creierul, un supercomputer activ, subconștient

Avem 80 -100 de miliarde de celule nervoase - cam câte stele sunt în Calea Lactee. Ne ajută să procesăm o cantitate imensă de informație și sunt organizate într-un sistem neuronal pe care oamenii de știință nu îl pot replica nici cu cele mai puternice supercomputere din lume.

Un grup de cercetători din Japonia și Germania a reușit să replice o secundă din activitatea creierului, dar nu în timp real, ci în 40 de minute, creând o rețea artificială de doar 1,73 miliarde neuroni (vs 80 - 100, în realitate), folosind 1PB din memoria de sistem (1PB = 1 milion GB) a celui de-al patrulea cel mai rapid computer din lume, the K.

Creierul are o capacitate de stocare extraordinară și, la fel, o capacitate ridicată de procesare a informației. Mintea conștientă procesează 40 - 60 de biți de informație pe secundă.

Un bit este unitatea de bază a informației, reprezentând cantitatea de informație necesară pentru a distinge între două posibilități la fel de probabile. Decizi da sau nu, stânga - dreapta, alegi între două cuvinte, recunoști o față.

De exemplu, pentru deciziile legate de vocabular (catalogarea cuvintelor) e nevoie de maxim 60 de biți/ secundă. În activitățile conștiente, cam asta e capacitatea de procesare a creierului.

Dar creierul primește enorm de multă informație într-o secundă - 11 milioane de biți. Din cauza capacității limitate a conștientului, creierul, un super computer, apelează la informație stocată anterior pentru a procesa valul de informație care îl asaltează. Acest lucru se întâmplă în subconștient.

Subconștientul procesează cu aproximație 10 - 11 milioane de biți / secundă, spre deosebire de cei 40 - 60 de biți din conștient. Cum reușește să proceseze, să filtreze și să sorteze informația? Prin crearea de scurtături mentale. De exemplu, ne formăm anumite hărți mentale ușor de accesat (avem astfel de hărți mentale pentru acțiunile repetitive - descuiem ușa, scoatem bani de la bancomat, coborâm treptele etc). Construim în subconștient asocieri, dezvoltăm patternuri analizând ce se întâmplă în jur, ne creăm obiceiuri și ne formăm credințe, prejudecăți, sisteme de valori, identități în jurul lor.

Conștientul e analitic, rațional, lent, în timp ce subconștientul e rapid, emoțional, automat. Aici se stochează obiceiurile, impulsurile, fricile, condiționările, identitatea.

Freud spunea despre mintea conștientă că este doar vârful icebergului, iar mare parte din comportamentele noastre sunt dictate de ce se ascunde în adâncuri. Teoria lui Freud, descrisă intuitiv la începutul secolului XX, este confirmată de-a lungul timpului de știință.

Cu ce te ajută informația asta. Când dorim să ne schimbăm obiceiurile, fie că vorbim despre obiceiuri alimentare, sport, productivitate sau încredere, lucrăm adesea doar cu partea conștientă. Încercăm să ne convingem, să ne motivăm, să ne controlăm.

Dar subconștientul are controlul. Dacă acolo rulează un program diferit (cu prejudecăți, dialog interior repetitiv negativ etc), conștientul pierde lupta.

Vizualizarea, repetarea, contextul și emoția fac parte din limbajul pe care îl înțelege mintea subconștientă. De aceea este recomandat să vizualizezi momentele dificile și cum le depășești, să planifici conștient momentele în care vei ști că e mai greu să iei decizii și nu ți-ai format încă obiceiuri (de exemplu, ce mănânci când ai programul aglomerat, când călătorești sau când nu ești acasă în timpul zilei), să aplici tehnici de mindfulness, care întrerup gândurile pe pilot automat, frământările, anxietatea.

Ca o paranteză, așa se explică de ce multe persoane care merg la diverse evenimente, seminarii etc se simt inspirate, atrase de idei noi, dar după câteva zile se întorc la vechile obiceiuri. Sau de ce, după o dietă drastică și de succes, kilogramele revin (din păcate în 90% din cazuri).

Subconștientul are nevoie de timp și de muncă dedicată pentru a construi o identitate nouă. Obiceiurile nu sunt doar acțiuni. Reflectă cine suntem, sunt adânc ancorate în emoții, în tipare învățate și în filtre din subconștient.

Către wellbeingcircle.ro​

Ne auzim săptămâna viitoare!

Dana

Cum pot să te ajut

1/ Coaching: Preiau periodic 1-2 clienți în coaching. Dacă vrei să lucrezi cu mine în sesiuni de coaching 1 to 1, trimite un email pe dana@wellbeingcircle.ro pentru a programa un discovery call.

2/ Vrei să afli ceva despre un subiect anume? Scrie-mi și îți dau mai multe detalii într-un articol dedicat sau în newsletter.

113 Cherry St #92768, Seattle, WA 98104-2205
​Unsubscribe · Preferences
​*Photo by Jiachen Lin on Unsplash​